ÎNVĂȚĂM CĂ:

1. Alcalinitatea este cel mai mare agent de detoxificare a organismului.
2. Nivelul pH-ului măsoară cât de acid sau alcalin este ceva, substanța sau organism.
3. Un pH de valoare 0 (zero) arată un mediu total acid, în timp ce un pH de 14, este complet alcalin. Un pH de 7 este neutru.
4. Nivelul pH-ului variază în tot corpul nostru. Cel mai bine controlat este cel al sângelui, în jurul valorii de 7,4.
5. Prin punerea în mișcare a sistemului limfatic, Sportul ajută la alcalinizarea organismului. (dar trebuie sa transpiram!)
6. Un mediu urban toxic favorizează starea de aciditate a organismului. (hai la padure!!)
7. Alimentele se pot împărţi în două mari categorii: alimente care produc reacţii acide în organism şi alimente care produc reacţii alcaline. (care-s alea?!!)
8. Vegetalele cu frunze verzi sunt recunoscute ca fiind cele mai alcalinizante pentru corp. (green, green! yellow!!)
9. Alimentele acide sunt inflamatoare şi formează mucozităţi în organism.

Încă de la începuturile preocupărilor mele legate de nutriție, mi-a atras atenția ideea de alcalinitate/aciditate a corpului. Știam că este bine să ai un corp alcalin, pentru ca un astfel de mediu este propice dezvoltării sănătoase a celulelor corpului nostru. Mai știam ca un corp acid duce la apariția cancerului. Nu poți sa nu fii sensibil la astfel de mesaje.

Îmi amintesc de articole în care se spunea ca alcalinitatea corpului poate fi influențata in principal de nutriția bazata pe fructe și legume, dar și de sport, o gândire pozitivă, iubire sau de o muzica potrivită.

Consecvent Corpului 3.0, acest articol este despre alcalinitatea adusă de ceea ce mâncam și de sport.

În primul rând, să începem cu un pic de chimie: nivelul pH-ului măsoară cât de acid sau alcalin este ceva, substanța sau organism. Un pH de valoare 0 (zero) arată un mediu total acid, în timp ce un pH de 14, este complet alcalin. Un pH de 7 este neutru.

Viața pe pământ depinde de un nivel corespunzător al pH-ului din interiorul și din jurul organismelor și celulelor vii.

În ceea ce ne priveste, nivelul pH-ului variază în tot corpul nostru. Pentru a supraviețui, corpul nostru are nevoie de un nivel controlat foarte strict al pH-ului sângelui, de aproximativ 7,4 (un interval ușor alcalin de 7.35-7.45). În cazul în care pH-ul sângelui scade cu mult sub 6.8 sau crește peste 7.8, celulele înceteaza să mai funcționeze, iar pacientul își pierde funcțiile vitale.

Ca o comparație, în ultimii 100 de ani, odată cu creșterea industrializării, pH-ul oceanului a scăzut de la 8.2 la 8.1 din cauza depunerilor de CO2 în creștere. Acest lucru are un impact negativ asupra vieții în ocean și poate duce la prăbușirea recifurilor de corali. Chiar și pH-ul solului în care sunt cultivate plantele, poate avea o influență considerabilă asupra conținutului mineral al alimentelor pe care le mâncam (de reținut ca mineralele sunt folosite ca soluții tampon pentru menținerea nivelului pH-ul). PH-ul solului ideal, pentru a asigura o disponibilitate totală de nutrienți esențiali, este cuprins între 6 și 7. Solurile acide cu pH sub 6 pot avea un conținut redus de calciu și magneziu, iar un sol cu pH de peste 7 poate fi rezultatul indisponibilității fierului chimic, a manganului, cuprului și zincului.

Cum se poate alcaliniza Corpul?

Alcalinitate prin Sport:

Exerciţiul fizic ne oxigenează întregul corp şi pune în mișcare sistemul limfatic

Sportul ajută la alcalinizarea organismului. Exerciţiul fizic ne oxigenează întregul corp şi pune în mișcare sistemul limfatic şi totodată ne permite să eliminăm, prin procesul transpiraţiei, toxinele acumulate în corp şi să eliminăm aciditatea din țesutul adipos. Este important de asemenea, pentru că ne ajută să ne fortifiem şi să devenim mai flexibili, ne întăreşte sistemul cardiovascular, oasele şi articulaţiile. Sportul îmbunătăţeşte metabolismul, normalizează presiunea sanguină, echilibrează nivelul trigliceridelor din sânge şi nivelele de insulină.

În natură, într-un mediu curat şi oxigenat, există mai mulţi ioni negativi, numiţi şi “vitamine ale aerului”, iar în unele regiuni din natură (munte, malul mării sau cascade de apă), unde apa se află într-o continuă mişcare, proporţia ionilor din aer este de 2.000 ioni negativi, faţă de 1.000 ioni pozitivi pe cm³. S-a constatat că acest raport este cel mai benefic pentru fiinţa umană. Doctorul Albert Kruger a descoperit că ionii negativi măresc rata vitezei de oxidare a serotoninei din sânge, reduc nevroza şi anxietatea, măresc apetitul, pofta de viaţă şi tonifică organismul. În oraşe, în marile aglomerări urbane, din cauza gazelor de eşapament, a fumului de ţigară, smogului industrial, antenelor de telefonie mobilă, etc., se crează un mediu extrem de nociv, încărcat cu ioni pozitivi. Acest mediu nociv favorizează starea de aciditate a organismului.

Alcalinitate prin dietă:

Alimentele acide lasă în organism reziduuri cu numeroase consecinţe nefaste asupra digestiei

Alimentele acide sunt cele care produc senzația de greutate în organism, migrene, nervozitate, arsuri la stomac. Mai mult, excesul de alimente acide poate duce în timp la diferite boli, unele cronice și degenerative. Alimentele acide lasă în organism reziduuri cu numeroase consecinţe nefaste asupra digestiei. Ele obosesc organele interne şi alterează funcţionarea lor.

Deoarece acidoza provoacă inflamații şi distruge celulele, organismul va începe să utilizeze steroizii, electroliții, apa, lipidele (colesterolul) pentru combaterea acidității. Aceasta va avea ca urmare deshidratarea la nivel atât intracelular, cât şi extracelular. Ceea ce este necesar în acest caz este ca în locul alimentelor generatoare de aciditate să consumăm alimente care creează alcalinitate în organism. Consumul de alimente care creează alcalinitate, în principal fructe şi legume sub formă de suc sau în stare crudă, va iniția procesul de detoxificare şi de rehidratate a organismului.

Alcalinitatea este cel mai mare agent de detoxificare a organismului

Alimentele se pot împărţi în două mari categorii: alimente care produc reacţii acide în organism şi alimente care produc reacţii alcaline. Acest lucru nu este neapărat legat de pH-ul alimentului în sine. Alcalinitatea este cel mai mare agent de detoxificare a organismului, aşa încât alimentele care produc alcalinitate vor detoxifica organismul. Cu cât un aliment va determina o alcalinitate mai ridicată, cu atât detoxificarea va fi mai profundă. În general, fructele sunt un exemplu de alimente de alcalinizare. Elementele componente alcaline ale fructelor sunt utilizate şi pentru a hrăni organismul. Ele sunt cu adevărat regeneratoare.

Alimentele acide sunt inflamatoare şi formează mucozităţi în organism

Alimentele de acidifiere încetinesc, inhibă sau blochează procesul de detoxifiere. Ele sunt inflamatoare şi formează mucozităţi în organism, provocând, în final, lezarea ţesuturilor. Acizii pot deveni radicali liberi, provocând leziuni tisulare dacă nu sunt legaţi de un antioxidant (care este alcalin) şi eliminaţi. Cu toate acestea, acizii sunt necesari în desfăşurarea proceselor de ionizare şi oxidare. Dieta ar trebui să conţină în proporţie de cel puţin 80-90% alimente care produc alcalinizare.

Alimente alcaline

Dintre toate alimentele, vegetalele cu frunze verzi sunt recunoscute ca fiind cele mai alcalinizante pentru corp. Frunzele verzi sunt cea mai bună sursă de minerale alcaline, au un conţinut ridicat de fibre vegetale, au proprietăţi calmante şi anti-stres şi sunt cea mai bună sursă de clorofilă.

Fructe si legume

Paradoxal, caracteristica tipică a unor fructe alcaline este aceea că ele conţin o componentă acidă, cum ar fi acidul citric, ceea ce trebuie să fie neutralizat de către corp pentru a extrage şi utiliza mineralele alcaline.

 

Alte alimente care formează mediu alcalin:

Alge comestibile, mei, quinoa, soia, hrişcă, migdale, ulei de măsline, uleiuri comestibile presate la rece, condimente naturale, vin organic, cidru de mere, oţet, lapte bătut, zer crud, iaurt din lapte crud, măsline, apa pură, apa cu lămâie, ceai de plante medicinale, lapte de migdale, ceai verde.

Alimente care formează mediu acid:

Băuturi alcoolice, aspirină, orz, banane verzi, afine, mure, coacăze, pâine, prăjituri, fursecuri, bomboane, cereale pentru mic dejun, brânzeturi, ciocolată şi cacao, cafea, cola şi băuturi răcoritoare, coloranţi artificiali, condimente, porumb preparat, amidon de porumb, biscuiţi săraţi, creme de ou, produse lactate, sosuri de salată, gogoşi, ouă – albuş, arome artificiale, produse din făină, fructe conservate, gelatină, sos de friptură, tărâţe de grâu, îngheţată, dulceaţă, gem, linte, maioneză, carne – inclusiv peşte, moluşte, scoici şi carne de pasăre, uleiuri procesate, măsline în saramură, nuci, paste făinoase, produse de panificaţie, plăcinte, alune americane, piper negru, prune, prune uscate, prăjituri cu orez, orez alb şi brun, sifon, produse din soia, zahăr rafinat, ceai indian, tutun, legume conservate.

PH-ul si Corpul nostru

Când vine vorba despre pH-ul si încărcătura net acida a dietei omului, trebuie spus ca in timp aceasta a suferit schimbări substanțiale, de la perioada in care omul era vanator-culegator până în prezent. Odată cu revoluția agricolă (ultimii 10.000 de ani) și chiar mai recent, odată cu industrializarea (ultimii 200 de ani), s-a înregistrat o scădere a potasiului (K), comparativ cu sodiu (Na) și o creștere a clorului (Cl) comparativ cu bicarbonatul de sodiu găsit in dieta. Raportul de potasiu la sodiu s-a inversat dramatic. Astfel, raportul K/Na fost anterior 10 la 1, în timp ce dieta modernă are un raport de 1 la 3. Astfel, este general acceptat faptul că, comparativ cu perioada preagriculturală, agricultorii de astăzi au o dietă săracă în magneziu, potasiu și fibre, iar pe de alta parte bogată în grăsimi saturate, zaharuri simple, sodiu și clor.

Aceasta are ca rezultat o dieta care poate induce acidoză metabolică, care este nepotrivita cerințelor nutriționale determinate genetic. In plus, cu înaintarea in varsta, are loc o pierdere progresivă a funcției renale de regulare acid-bază, fapt ce duce la o creștere a acidozei metabolice indusă de dieta, si toate acestea pe fondul dietei moderne.

O dietă saraca in carbohidrati si bogata in proteine, cu incarcatura sa acida, duce la puține schimbări în chimia sângelui și a pH-ul acestuia, dar are ca rezultat mai multe modificări ale chimiei urinare. Nivelurile de magneziu urinar, citrat urinar și pH-ul sunt scăzute, iar cele de calciu urinar, acid uric nedisociat și fosfat sunt crescute. Toate acestea duc la un risc crescut de pietre la rinichi.

Rolul pH-ului la nivelul celulelor, organelor si membranelor

PH-ul în corpul nostru poate varia considerabil de la o zonă la alta, cu cea mai mare aciditatea în stomac (pH de 1,35 până la 3.5) pentru a ajuta la digestie și de a proteja împotriva organismelor microbiene.

Pentru a furniza o manta acidă, ca o barieră de protecție împotriva infecțiilor microbiene, pH-ul pielii este destul de acid (pH 4-6,5). Acest lucru este, de asemenea, văzut în vagin, unde un pH mai mic de 4,7 protejează împotriva supra-infecțiilor microbiene.

Organ, fluid or membrane	pH	Function of pH
(1) Skin	Natural pH is between 4 and 6.5	Barrier protection from microbes
(2) Urine	4.6 to 8.0	Limit overgrowth of microbes
(3) Gastric	1.35 to 3.5	Break down protein
(4) Bile	7.6 to 8.8	Neutralize stomach acid, aid in digestion
(5) Pancreatic fluid	8.8	Neutralize stomach acid, aid in digestion
(6) Vaginal fluid	<4.7	Limit overgrowth of opportunistic microbes
(7) Cerebrospinal fluid	7.3	Bathes the exterior of the brain
(8) Intracellular fluid	6.0–7.2	Due to acid production in cells
(9) Serum (blood) venous	7.35	Tightly regulated
(10) Serum (blood) arterial	7.4	Tightly regulated

Urina poate avea un pH variabil de la acid la alcalin, în funcție de nevoia de echilibrare a mediului intern corelat cu dieta zilei.

Astfel, produsele alimentare pot fi clasificate în funcție și de posibilele încărcături acide renale. Astfel, fructe, legume, sucuri de fructe, cartofi și băuturi alcaline și cu conținut scăzut de fosfor (vin roșu și alb, ape minerale), au o încărcătură pozitiv alcalina. În timp ce, produse din cereale, carne, produse lactate, pește și băuturi sărace alcalin și cu conținut ridicat de fosfor (de exemplu cola, bere, cacao) au încărcături acide semnificative.

Acidoza cronică și afecțiunile oaselor

O dietă cu proteine în exces și alimente cu încărcătura acidă renală poate scădea densitatea oaselor, în cazul în care nu se compensează cu un aport suplimentar de alimente cu o mare încărcătura alcalina, respectiv fructe și legume.

Mușchii și Dieta Alcalină

Pe măsura ce îmbătrânim, ne confruntăm cu o pierdere a masei musculare, care poate predispune la căderi și fracturi. Un studiu de trei ani, ce a avut in vedere o dieta bogata in alimente cu potasiu, cum ar fi fructele și legumele, cumulat și cu o încărcătură redusa de acid, a arătat o conservare a masei musculare la bărbați și femei mai în vârstă. Condiții precum insuficiența renală cronică, ce are ca rezultat acidoză metabolică cronica, duce in final la descompunerea accelerată a mușchilor scheletici. Corectarea acidozei poate duce la păstrarea masei musculare în condiții tipice în care pierdem masa musculara, cum ar fi cetoza diabetică, traumatisme, boala pulmonară obstructivă cronică și insuficiență renală.

Dieta Alcalină și Hormonul de Creștere

Este de mult timp cunoscut faptul că formele severe de acidoză metabolică la copii, sunt asociate cu un nivel scăzut al hormonului de creștere ce duce la o statură redusă a copiilor. Corectarea acidozei cu bicarbonat sau citrat de potasiu, a crescut semnificativ hormonului de creștere și a dus la o creștere îmbunătățită a staturii copiilor. Îmbunătățirea nivelului hormonului de creștere poate îmbunătăți calitatea vieții, duce la reducerea factorilor de risc cardiovascular, la îmbunătățirea compoziției corporale, și chiar la îmbunătățirea memoriei. De asemenea acesta are ca rezultat o reducere a pierderilor urinare de calciu echivalentă cu 5% din conținutul de calciu osos, pe o perioadă de 3 ani.

Concluzii

Corpul uman are o capacitate uimitoare de a menține un pH constant în sânge, având ca principale mecanisme compensatorii sistemele renale și respiratorii. Multe dintre membranele din corpul nostru necesita un pH acid pentru a ne proteja și pentru a ajuta la digestia alimentelor. S-a sugerat că o dietă alcalină poate preveni o serie de boli, având ca rezultat beneficii semnificative pentru sănătate.

• Creșterea proporției de fructe și legume într-o dietă alcalină ar îmbunătăți raportul K/Na, având ca beneficiu oase sănătoase, reducerea atrofiei musculare, precum și diminuarea altor boli cronice, cum ar fi hipertensiunea și accidentele vasculare cerebrale.
• Un nivel ridicat al hormonului de creștere, pe fondul unei diete alcaline, are ca efect o mai buna sănătate a sistemului cardiovascular si o îmbunătățire a memoriei.

• Creșterea magneziului intracelular, care este necesar pentru funcționarea multor sisteme enzimatice, este un alt avantaj suplimentar al dietei alcaline. Acesta la rândul sau are un rol foarte important în activarea vitaminei D.

• Alcalinitatea poate avea ca rezultat un beneficiu suplimentar pentru unii agenți chimioterapeutici care necesită un pH mai mare.

Din cele prezentate mai sus, putem trage concluzia ca ar fi prudent să se ia în considerare o dietă alcalina pentru a reduce morbiditatea și mortalitatea datorata unor boli cronice, care afectează populația noastră deja îmbătrânita. Un aspect foarte important de urmărit  la o dietă alcalină, care include mai multe fructe și legume, este de a ști ce în ce tip de sol au fost cultivate fructele si legumele, deoarece acest lucru ar putea influența în mod semnificativ conținutul de minerale al acestora.

Referințe:

1. http://dr-catalin-luca.ro/site/cure-si-diete/dieta-alcalina.html
2. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3195546/