SĂ REȚINEM CĂ:

1. Pe măsură ce cultura umană a avansat, totul devenea din ce în ce mai ușor, mai confortabil. (cineva zicea că, confortul este motorul civilizației, sâc!)
2. Neavând stresul supraviețuirii, organismul uman știe perfect să se odihnească pur și simplu și să nu facă nimic. (stresul, stresul.. e normal la vârsta mea!
3. Cu nici o provocare pentru a depăși obstacole, sau amenințări de care să fugă, oamenii acestui mileniu sunt suprasaturați, supraîncălziți și sub-stimulați. (și cât m-am chinuit să deschid borcanul ală de zacuscă..)
4. Există atât de puține amenințări externe cu care să ne confruntăm, încât toată energia stocată în noi face ravagii în măruntaiele noastre. (energia din noi.. zise filozoful de apă mică!)
5. Nouă, oamenilor lumii moderne, aflați în goana permanentă după confort, nu ne mai rămâne decât să ne stimulam prin SPORT. (hm, poate ne vin si alte idei..)
6. Alergarea în condiții de frig poate fi un bun exemplu de stres benefic. (brrrr!!)

Deși nu cred că am lipsit la vreuna din cele 6 ediții ale semi-maratonului Gerar care, după cum îi spune numele, are loc în ultimul weekend din luna Ianuarie a fiecărui an, cei din jurul meu încă se miră că putem alerga la temperaturi atât de scăzute, specifice acestei perioade.

Mă gândesc demult la un articol despre beneficiile stresului non-cronic (sport, post cu apă) și cred că alergarea în condiții de frig poate fi un bun exemplu de un astfel de stres benefic, ce are darul de a ne stimula corpul și sistemul nervos într-o manieră de care să beneficiem.

Din perspectivă anatomică, oamenii moderni au trăit pe planetă timp de aproape 200.000 de ani. Asta înseamnă că noi, cei care stăm pe un scaun comod sub luminile fluorescente de la birou cat este ziua de lungă, ne bucuram în mare măsura de același organism de bază ca și strămoșii noștri preistorici. Aceia care, pentru a vâna căprioare, își făceau singuri vârfuri de săgeți din materialele vremii. Pentru a ajunge de acolo la ceea ce suntem azi, oamenii s-au confruntat cu provocări nenumărate, precum fuga de animale de pradă,  înghețatul în furtuni de zăpadă, adăpostirea de ploaie și inundații, vânătoarea și asigurarea hranei sau nevoia de a respira în ciuda căldurii sufocante.

Pe măsură ce cultura umană a avansat, totul devenea din ce în ce mai ușor.

De-a lungul a sute de mii de ani, oamenii au inventat unele lucruri care le-au făcut viața mai ușoară. Așa sunt focul, gătitul, unelte de piatră, piei cu blană și încălțări, dar cu toate acestea omul a fost încă în mare măsură la mila naturii. Acum 5000 de ani, în zorii istoriei despre care știm, lucrurile au continuat sa se îmbunătățească pe măsură ce au fost domesticite diverse specii de animale, pentru a prelua munca oamenilor , adăposturile umane fiind tot mai bine construite.

Pe măsură ce cultura umană a avansat, totul devenea din ce în ce mai ușor. Și apoi, pe la începutul anilor 1900, priceperea omului a devenit atât de puternică, încât au început să se rupă legăturile biologice fundamentale cu lumea din jur. Instalațiile sanitare interioare, sistemele de încălzire, magazinele alimentare, automobilele și iluminatul electric ne permit sa controlam si sa ajustam mediul nostru atât de bine, încât mulți dintre noi se bucura deja de ceea ce echivalează cu o perpetuă stare de confort (sau homeostazie).

Neavând stresul supraviețuirii, organismul uman știe perfect să se odihnească pur și simplu și să nu facă nimic.

Sistemul nostru nervos este aproape perfect acordat stării în care, fără sa facem vreun efort, adică fără să ne stresăm deloc, mediul nostru înconjurător ne satisface toate nevoile fizice (homeostazie). Sistemul nostru nervos răspunde în mod automat provocărilor din jurul nostru și declanșează contracții musculare, eliberează hormoni, modulează temperatura corpului, efectuând astfel un milion de alte sarcini care ne oferă un avantaj într-un anumit moment. Dar, neavând stresul supraviețuirii, organismul uman știe perfect să se odihnească pur și simplu și să nu facă nimic.

Programarea care ne face avizi pentru viața ușoară nu a apărut de nicăieri: Aproape fiecare organism se luptă împotriva mediului pe care îl populează. Fiecare creatură, fie că este vorba o amibă sau o maimuță mare, are nevoie de motivație pentru a depăși provocările lumii din jurul ei: Confortul și plăcerea sunt cele mai puternice și imediate recompense care există. Ce este confortul? Ne astâmpăram setea, punem multe straturi de îmbrăcăminte în zilele reci de iarnă și ne curățam corpurile pentru că dorul de confort este bine încrustat în creierul nostru. Este ceea ce Freud a numit „principiul plăcerii”.

Cu nici o provocare pentru a depăși obstacole, sau amenințări de care să fugă, oamenii acestui mileniu sunt suprasaturați, supraîncălziți și sub-stimulați.

Cu toate acestea, epoca de aur a confortului are o latura ascunsa întunecată. Deși ne putem imagina cum ne-am simți întra-un mediu dificil, foarte puțini dintre noi au totuși parte de stresul înaintașilor noștri. Cu nici o provocare pentru a depăși obstacole, sau amenințări de care să fugă, oamenii acestui mileniu sunt suprasaturați, supraîncălziți și sub-stimulați.

Bătăliile pe care noi, locuitorii privilegiați ai lumii dezvoltate, le dăm – obținerea unui loc de muncă, ratele unui credit, obținerea unui loc într-o școală bună pentru copii, o postare spectaculoasă pe o rețea socială – pălesc în comparație cu amenințările zilnice de moarte sau insecuritatea de care strămoșii noștri au avut parte. In ciuda acestei victorii aparente, succesul asupra lumii naturale nu ne-a dat si un corp mai puternic. Dimpotrivă, confortul fără pic de efort ne-a făcut mai grași, mai leneși și cu o sănătate din ce în ce mai șubreda.

Există atât de puține amenințări externe cu care să ne confruntăm, încât toată energia stocată în noi face ravagii în măruntaiele noastre.

Lumea dezvoltată nu mai suferă de boli de deficiență. În schimb ne-am ales cu bolile excesului. Acest secol a cunoscut o explozie de obezitate, diabet, dureri cronice, hipertensiune arteriala si chiar o revenire a gutei. Milioane de oameni suferă de boli autoimune, de la artrita la alergii, de la lupus la boala Crohn și boala Parkinson, cazuri în care organismul se atacă pe el însuși. Aproape că, poți să spui că există atât de puține amenințări externe cu care să ne confruntăm, încât toată energia stocată în noi face ravagii în măruntaiele noastre.

Există consens tot mai mare printre mulți oameni de știință și sportivi, că oamenii nu au fost concepuți pentru homeostazia veșnică și fără efort. Evoluția ne-a făcut să căutam alinare, deoarece confortul nu a fost niciodată norma. Biologia umană are nevoie de stres. Nu genul de stres care ne afectează mușchii, ne dă pe mâna ursului, sau ne afectează cronic, ci acele variații de mediu ce au rolul de a ne revigora sistemul nervos.  Mușchii, organele, nervii, țesutul adipos și hormonii, toate  răspund si se schimba din cauza stimulilor ce vin din lumea exterioară.

Unele semnale externe declanșează o cascadă de răspunsuri fiziologice care sar peste părțile conștiente ale creierului nostru, numite în mod colectiv răspunsurile de tip fight-or-flight (lupta sau zbori). De exemplu, o baie în apă rece ca gheața declanșează nu doar o serie de procese pentru a încălzi corpul, dar, de asemenea, crește producția de insulină, întărește sistemul circulator și stimulează mentalul. Prin urmare, daca vrem sa stimulam aceste procese, trebuie să ne expunem unor condiții extreme. Dar cine vrea să facă asta?

Nouă, oamenilor lumii moderne, aflați în goana permanentă după confort, nu ne mai rămâne decât să ne stimulăm prin SPORT

Ce putem face noi pentru a ne expune măcar puțin, sau din când în când acestui tip de stres bun, care ne stimulează corpul să se revigoreze? Se pare că nouă, oamenilor lumii moderne, aflați în goana permanentă după confort, nu ne mai rămâne decât să ne stimulăm prin SPORT (despre stimularea prin nutriție –postul cu apă- vom discuta cu altă ocazie). Și dacă se poate, să nu renunțăm la o alergare dacă temperaturile de afară sunt negative, sau să nu ne speriem dacă apa din lac are 25 de grade sau mai puțin.

Resurse:

1. Scott Carney, What Doesn’t Kill Us,  https://qz.com/897007/a-new-theory-promises-to-unlock-your-bodys-full-potential-and-is-actually-scientifically-sound/
2. Ori Hofmekler, author of The Warrior Diet, the health benefits of stres. https://youtu.be/bvmaZ4F5fuY