Arhive etichetă: grasimi

Anatomia 3.0, Sport 3.0

Cum să te antrenezi pentru a arde grăsimi. Zonele de efort.

1 comentariu

Reținem că:

  1. Nivelul de efort este corelat cu pulsul cardiac.
  2. Centura de puls ar trebui sa se vândă în farmacii.
  3. La niveluri de intensitate redusă a efortului, corpul nostru consumă în principal grăsimi.
  4. În fiecare zonă de efort, corpul are un consum diferit de carburant.
  5. Zona de efort aerobic redus aduce cele mai multe beneficii, în special pentru începători
  6. Separați antrenamentele pe zone de efort.

Ideea acestui articol mi-a venit văzând tot mai mulți oameni care merg la sală și sunt descurajați de programele foarte intense și, de cele mai multe ori, fără rezultate pentru cei al căror principal obiectiv este să piardă câteva kilograme.

Probabil ca nu vă este străină senzația de moleșeală, foame și chiar amețeală de după o sesiune de mare intensitate, în care simțeați cum vă sare inima din piept.

Citește în continuare Cum să te antrenezi pentru a arde grăsimi. Zonele de efort. →

Anatomia 3.0, Nutritia 3.0

Nutriție și insulină: Indicele Glicemic, Încărcătura Glicemica

Lasă un comentariu

SĂ REȚINEM CĂ:

  1. Insulina ne privește pe noi toți, nu numai pe bolnavii de diabet.
  2. Carbohidrații duc la creșteri imediate ale glucozei din sânge.
  3. Indicele glicemic clasifică alimentele în funcție de cât de mult au acestea impact imediat asupra glucozei din sânge.
  4. Alimentele care au un IG scăzut induc vârfuri mai mici de insulină.
  5. Efectul pe care o porție de alimente îl are asupra glucozei din sânge este numit Încărcătura Glicemică (GL). (aici este și despre cantitate)
  6. Alimentele care conțin fibre, proteine sau grăsimi vor reduce în general GI mesei ca întreg.

Toată lumea ar trebui să se gândească la nivelul de insulină și glucoză din sânge, nu doar persoanele cu diabet zaharat sau sindrom metabolic. Ceea mâncam, cât de mult mâncam, și când mâncam, poate influența eliberare de insulină, care, la rândul său, poate avea un impact mare asupra corpului nostru și asupra modului în care ne simțim.

glycemic load and index 05

Carbohidrații duc la creșteri imediate ale glucozei din sânge

Actorii principali în materie de regularizare a insulinei sunt carbohidrații. În timp ce grăsimile, proteinele și orice altceva mâncam poate crește nivelul de glucoza din sânge, carbohidrații o fac mult mai rapid din două motive simple. În primul rând, ei sunt unul dintre primele lucruri care se descompun în digestie. Există enzime în salivă care încep desfacerea carbohidraților chiar înainte ca produsele alimentare să ajungă în stomacul nostru!

Citește în continuare Nutriție și insulină: Indicele Glicemic, Încărcătura Glicemica →

Anatomia 3.0

Ceasul intern, ritmul Circadian

Lasă un comentariu

ÎNVĂȚĂM CĂ:

  1. Avem un ceas intern (ritm circadian) care ne ajută să ne adaptăm la schimbările de mediu. (nice!)
  2. Ciclurile circadiene joacă un rol proeminent în sănătate și boală. (ăă..ceasul..?!)
  3. Desincronizarea cu mediul, duce la anticiparea de către corp a unor diferite niveluri de stres. (iar stres!!)
  4. Prima masă din zi programează metabolismul pentru restul zilei. (pot să sar micul dejun?!!!)
  5. Corpul nostru simte trecerea săptămânilor și a sezoanelor. (și eu la fel..!)
  6. Factorii genetici ne pot dicta ritmul matinal sau nocturn. (știam eu ceva..)
  7. Avem nevoie de multă lumina dimineața și de puțina lumină seara. (asta e ceva nou?)

Ritmul circadian, sau anticiparea și adaptarea la schimbările de mediu

În fiecare dimineață, ne trezim într-o lume a stresului. O parte din tensiune este conștientă: grijile pentru copii, locul de muncă, relații, sau bani. Totuși, aceste legături emoționale sunt ușoare în comparație cu tensiunile fizice cu care ne confruntăm din momentul în care picioarele noastre ating podeaua. Să ne trezim dintr-un somn adânc este atât de dificil încât organismul nu lasă așa ceva la voia întâmplării și se pregătește pentru șoc cu un apel intern de trezire, pe care și l-a cizelat în timp, preț de câteva miliarde de ani alarmă.

Citește în continuare Ceasul intern, ritmul Circadian →

Nutritia 3.0

Ce sunt caloriile?

1 comentariu

ÎNVĂȚĂM CĂ:

  1. Numărul de calorii diferă în funcție de categoria de alimente consumată. (oki doki)
  2. Alimentele gătite îngrașă mai mult decât cele negătite. (cum vine asta?!)
  3. Alimentele răcite îți vor da mai puține calorii decât aceleași alimente consumate la cald (serios acum..!!)
  4. Există alimente care oferă nu numai calorii, ci și alte ingrediente, care, de asemenea, sunt deosebit de importante, cum ar fi vitamine, minerale, antioxidanți (parcă ai fi mama..!)
  5. Atunci când un aliment oferă în primul rând calorii, și mai nimic altceva de valoare pentru sănătatea noastră, noi spunem că mâncarea are „calorii goale”. (fair enough!)

 

Ce sunt Caloriile?

Din punct de vedere tehnic, o calorie este definită drept cantitatea de căldură necesară pentru ridicarea temperaturii unui gram de apă cu un singur grad Celsius. Sunt patru surse majore de energie în produsele alimentare:

  • carbohidrați
  • proteine
  • grăsimi
  • alcool

Numarul de calorii diferă în funcție de categoria de alimente consumată

caloriesAtunci când aceste alimente sunt metabolizate (arse), ele furnizează diferite cantități de energie, în ordine:

  • Carbohidrati = 4 calorii per gram
  • Proteine = 4 calorii per gram
  • Alcool = 7 calorii per gram
  • Grăsimi = 9 calorii per gram

Citește în continuare Ce sunt caloriile? →

Nutritia 3.0

Ce mâncăm?

Lasă un comentariu

ÎNVĂȚĂM CĂ:

  1. Hrana poate fi împărțită în 5 categorii esențiale: carbohidrați, proteine, grăsimi, vitamine și minerale.
  2. Carbohidrații sunt în principal utilizați de către corp pentru a produce energie (asta știam!).
  3. Pe lângă carbohidrați, atât proteinele cât și grăsimile sunt de asemenea surse majore de energie pentru corpul nostru (hm.. interesant!).
  4. Fibrele sunt o categorie de carbohidrați nedigerabili care ajută tranzitul intestinal și hrănesc bacteriile prietenoase din colon. (whaaat?!!)
  5. Proteinele susțin creșterea, dezvoltarea si reparațiile țesuturilor. (si a pielii?!)
  6. Grăsimile sunt esențiale pentru o stare de bine și pot fi utilizate ca principală sursă de energie (asta cum facem?!!).
  7. Grăsimile nesaturate sunt cele mai bune, adică cele care nu se solidifică la temperatura camerei (aha!!)
  8. Trebuie sa avem în vedere surse de proteine sărace în grăsimi saturate (hmm!!)
  9. Unele vitamine, respectiv cele solubile in apa, nu pot fi stocate ca rezerve de către organism (good to know!!).
  10. A nu se confunda mineralele din alimente cu cele din apa!!

Categorii de alimente

Pentru a înțelege cum ne putem bucura de o stare de sănătate și de bine, este nevoie să înțelegem câte ceva despre ceea ce mâncam. In acest material nu vom face decât să listam și să împărțim alimentele în categorii, fără sa intram în detalii despre variațiile din cadrul fiecărei categorii.

Citește în continuare Ce mâncăm? →

Nutritia 3.0

De ce ne place să mâncăm?

Lasă un comentariu

ÎNVĂȚĂM CĂ:

  1. Lipsa nutrientilor din sânge poate genera senzația de foame (ce-s ăia nutrienți?!!).
  2. Alimentele dulci si bogate in grăsimi au un incontestabil efect senzorial, adică ne plac tare (asta stiam).
  3. Grăsimile au puterea de sațietate cea mai scăzută (ta-daaa!!!).
  4. Dietele cu densitate energetica redusa au un efect de sațietate mai ridicat (ceee?!!!!).
  5. Zahărul creează dependentă, în același fel în care și drogurile o fac (ooops!!).
  6. Percepțiile legate de gust sunt modificabile în funcție de experiența fiecăruia (pe bune?).
  7. Foamea poate fi si un răspuns reflex de tip Pavlovian. În cazul nostru acesta este asociat cu un loc, o stare (de stres sau de bucurie) sau un eveniment. Fapt ce poate fi inversat. (stiam eu!!)
  8. Mâncarea este Iubire…mai ales pentru mama. (asta-i ceva diferit!!)

Dar chiar așa, de ce mâncam?

De ce suntem sclavii poftelor și a stomacurilor ghiorăitoare?

Mă tot preocupă faptul că mâncarea înconjurătoare este, de fapt, cel mai mare dușman al oamenilor ce trăiesc aceste vremuri (nu discut celelalte pericole, care vin din zone precum politica, dezastre naturale, șamd).

Citește în continuare De ce ne place să mâncăm? →