Centura de puls ar trebui sa se vândă în farmacii.
La niveluri de intensitate redusă a efortului, corpul nostru consumă în principal grăsimi.
În fiecare zonă de efort, corpul are un consum diferit de carburant.
Zona de efort aerobic redus aduce cele mai multe beneficii, în special pentru începători
Separați antrenamentele pe zone de efort.
Ideea acestui articol mi-a venit văzând tot mai mulți oameni care merg la sală și sunt descurajați de programele foarte intense și, de cele mai multe ori, fără rezultate pentru cei al căror principal obiectiv este să piardă câteva kilograme.
Probabil ca nu vă este străină senzația de moleșeală, foame și chiar amețeală de după o sesiune de mare intensitate, în care simțeați cum vă sare inima din piept.
Modul în care ceea ce mâncăm afectează nivelul de insulină produs (mâncarea asta..).
Corpul nostru eliberează insulina înainte și în timpul mesei (așa repede?!!).
Insulina stimulează absorbția glucozei de către celulele corpului (de fapt o ia de mana și o trece strada.. cum ar veni..).
Celulele grase răspund la insulină prin preluarea și stocarea grăsimilor care intră în fluxul sanguin (grăsimicăăăă…).
In timp ce nivelurile de insulină sunt ridicate, corpul nostru nu digeră și nici nu va folosi grăsimi pe post de combustibil (merge tot la cocoașă).
Conversia de carbohidrați sau proteine în grăsimi este de 10 ori mai puțin eficientă decât simpla depozitare a grăsimii. (și totuși grăsimea îngrașă…credeam că nu mai zici!)
Atât timp cât există insulină în circulație – corpul nostru pur și simplu NU va consuma grăsime. (asta e o veste..)
Rezistența la Insulină – În timp, daca este suprasolicitată, insulina devine ineficientă, iar corpul va produce cantități tot mai mari (iar ce-i mult strică, știam..).
În starea de rezistență la insulină, în sânge se acumulează cantități tot mai mari de glucoză și de insulină, în timp ce, celulele corpului rămân practic flămânde sau lipsite de energie, iar noi ne îngrășăm. (tot e bine ca am aflat acum!)
Rezistența la Insulină se masoară (aha!!)
Nu cred că suntem pregătiți sa avem control asupra corpului nostru și a felului în care mâncăm atât timp cât nu înțelegem Insulina și felul în care aceasta funcționează. Mă îndoiesc că voi atinge tot ceea ce trebuie să știm în acest articol, dar voi încerca măcar să fac un început de discuție cât mai bun.
Numărul de calorii diferă în funcție de categoria de alimente consumată. (oki doki)
Alimentele gătite îngrașă mai mult decât cele negătite. (cum vine asta?!)
Alimentele răcite îți vor da mai puține calorii decât aceleași alimente consumate la cald (serios acum..!!)
Există alimente care oferă nu numai calorii, ci și alte ingrediente, care, de asemenea, sunt deosebit de importante, cum ar fi vitamine, minerale, antioxidanți (parcă ai fi mama..!)
Atunci când un aliment oferă în primul rând calorii, și mai nimic altceva de valoare pentru sănătatea noastră, noi spunem că mâncarea are „calorii goale”. (fair enough!)
Ce sunt Caloriile?
Din punct de vedere tehnic, o calorie este definită drept cantitatea de căldură necesară pentru ridicarea temperaturii unui gram de apă cu un singur grad Celsius. Sunt patru surse majore de energie în produsele alimentare:
carbohidrați
proteine
grăsimi
alcool
Numarul de calorii diferă în funcție de categoria de alimente consumată
Atunci când aceste alimente sunt metabolizate (arse), ele furnizează diferite cantități de energie, în ordine:
Hrana poate fi împărțită în 5 categorii esențiale: carbohidrați, proteine, grăsimi, vitamine și minerale.
Carbohidrații sunt în principal utilizați de către corp pentru a produce energie (asta știam!).
Pe lângă carbohidrați, atât proteinele cât și grăsimile sunt de asemenea surse majore de energie pentru corpul nostru (hm.. interesant!).
Fibrele sunt o categorie de carbohidrați nedigerabili care ajută tranzitul intestinal și hrănesc bacteriile prietenoase din colon. (whaaat?!!)
Proteinele susțin creșterea, dezvoltarea si reparațiile țesuturilor. (si a pielii?!)
Grăsimile sunt esențiale pentru o stare de bine și pot fi utilizate ca principală sursă de energie (asta cum facem?!!).
Grăsimile nesaturate sunt cele mai bune, adică cele care nu se solidifică la temperatura camerei (aha!!)
Trebuie sa avem în vedere surse de proteine sărace în grăsimi saturate (hmm!!)
Unele vitamine, respectiv cele solubile in apa, nu pot fi stocate ca rezerve de către organism (good to know!!).
A nu se confunda mineralele din alimente cu cele din apa!!
Categorii de alimente
Pentru a înțelege cum ne putem bucura de o stare de sănătate și de bine, este nevoie să înțelegem câte ceva despre ceea ce mâncam. In acest material nu vom face decât să listam și să împărțim alimentele în categorii, fără sa intram în detalii despre variațiile din cadrul fiecărei categorii.
Lipsa nutrientilor din sânge poate genera senzația de foame (ce-s ăia nutrienți?!!).
Alimentele dulci si bogate in grăsimi au un incontestabil efect senzorial, adică ne plac tare (asta stiam).
Grăsimile au puterea de sațietate cea mai scăzută (ta-daaa!!!).
Dietele cu densitate energetica redusa au un efect de sațietate mai ridicat (ceee?!!!!).
Zahărul creează dependentă, în același fel în care și drogurile o fac (ooops!!).
Percepțiile legate de gust sunt modificabile în funcție de experiența fiecăruia (pe bune?).
Foamea poate fi si un răspuns reflex de tip Pavlovian. În cazul nostru acesta este asociat cu un loc, o stare (de stres sau de bucurie) sau un eveniment. Fapt ce poate fi inversat. (stiam eu!!)
Mâncarea este Iubire…mai ales pentru mama. (asta-i ceva diferit!!)
Dar chiar așa, de ce mâncam?
De ce suntem sclavii poftelor și a stomacurilor ghiorăitoare?
Mă tot preocupă faptul că mâncarea înconjurătoare este, de fapt, cel mai mare dușman al oamenilor ce trăiesc aceste vremuri (nu discut celelalte pericole, care vin din zone precum politica, dezastre naturale, șamd).
Atunci când aceste alimente sunt metabolizate (arse), ele furnizează diferite cantități de energie, în ordine:
Body 3.0 