Arhive etichetă: dieta

Nutritia 3.0

Carnea e regină

1 comentariu

SĂ REȚINEM CĂ:

  1.  În culturile tradiționale, carnea este aproape întotdeauna un condiment – rareori vedeta mesei.
  2. Să fii gras era considerat motiv de laudă, o dovadă clară a prosperității. (parca și azi e la fel)
  3. Concluzie eronată care ne păcălește și astăzi: pentru că suntem proteine, trebuie să mâncăm proteine. (păi nu zicem noi că suntem ceea ce mâncam!?)
  4. Nu trebuie să ne luăm proteinele de la animale – putem obține tot ce avem nevoie de la plante. (de fapt, la fel ca multe animale!)
  5. De-a lungul secolelor XIX și XX, un număr de factori s-au combinat pentru a crea un efect de halou în jurul cărnii:
  • Carnea promovează excesul de greutate și crearea de grăsime corporală, o calitate utilă în momente de criză.
  • Corpurile noastre sunt „carne”.
  • Numai cei bogați își pot permite carnea.

Și astfel a fost încoronată carnea regină!

Citește în continuare Carnea e regină →

Anatomia 3.0, Nutritia 3.0

Nutriție și insulină: Indicele Glicemic, Încărcătura Glicemica

Lasă un comentariu

SĂ REȚINEM CĂ:

  1. Insulina ne privește pe noi toți, nu numai pe bolnavii de diabet.
  2. Carbohidrații duc la creșteri imediate ale glucozei din sânge.
  3. Indicele glicemic clasifică alimentele în funcție de cât de mult au acestea impact imediat asupra glucozei din sânge.
  4. Alimentele care au un IG scăzut induc vârfuri mai mici de insulină.
  5. Efectul pe care o porție de alimente îl are asupra glucozei din sânge este numit Încărcătura Glicemică (GL). (aici este și despre cantitate)
  6. Alimentele care conțin fibre, proteine sau grăsimi vor reduce în general GI mesei ca întreg.

Toată lumea ar trebui să se gândească la nivelul de insulină și glucoză din sânge, nu doar persoanele cu diabet zaharat sau sindrom metabolic. Ceea mâncam, cât de mult mâncam, și când mâncam, poate influența eliberare de insulină, care, la rândul său, poate avea un impact mare asupra corpului nostru și asupra modului în care ne simțim.

glycemic load and index 05

Carbohidrații duc la creșteri imediate ale glucozei din sânge

Actorii principali în materie de regularizare a insulinei sunt carbohidrații. În timp ce grăsimile, proteinele și orice altceva mâncam poate crește nivelul de glucoza din sânge, carbohidrații o fac mult mai rapid din două motive simple. În primul rând, ei sunt unul dintre primele lucruri care se descompun în digestie. Există enzime în salivă care încep desfacerea carbohidraților chiar înainte ca produsele alimentare să ajungă în stomacul nostru!

Citește în continuare Nutriție și insulină: Indicele Glicemic, Încărcătura Glicemica →

Anatomia 3.0, Nutritia 3.0

Cum ne îngrașă Insulina (1)

1 comentariu

ÎNVĂȚĂM CĂ:

  1. Modul în care ceea ce mâncăm afectează nivelul de insulină produs (mâncarea asta..).
  2. Corpul nostru eliberează insulina înainte și în timpul mesei (așa repede?!!).
  3. Insulina stimulează absorbția glucozei de către celulele corpului (de fapt o ia de mana și o trece strada.. cum ar veni..).
  4. Celulele grase răspund la insulină prin preluarea și stocarea grăsimilor care intră în fluxul sanguin (grăsimicăăăă…).
  5. In timp ce nivelurile de insulină sunt ridicate, corpul nostru nu digeră și nici nu va folosi grăsimi pe post de combustibil (merge tot la cocoașă).
  6. Conversia de carbohidrați sau proteine în grăsimi este de 10 ori mai puțin eficientă decât simpla depozitare a grăsimii. (și totuși grăsimea îngrașă…credeam că nu mai zici!)
  7. Atât timp cât există insulină în circulație – corpul nostru pur și simplu NU va consuma grăsime. (asta e o veste..)
  8. Rezistența la Insulină – În timp, daca este suprasolicitată, insulina devine ineficientă, iar corpul va produce cantități tot mai mari (iar ce-i mult strică, știam..).
  9. În starea de rezistență la insulină, în sânge se acumulează cantități tot mai mari de glucoză și de insulină, în timp ce, celulele corpului rămân practic flămânde sau lipsite de energie, iar noi ne îngrășăm. (tot e bine ca am aflat acum!)
  10. Rezistența la Insulină se masoară (aha!!)

Nu cred că suntem pregătiți sa avem control asupra corpului nostru și a felului în care mâncăm atât timp cât nu înțelegem Insulina și felul în care aceasta funcționează. Mă îndoiesc că voi atinge tot ceea ce trebuie să știm în acest articol, dar voi încerca măcar să fac un început de discuție cât mai bun.

Citește în continuare Cum ne îngrașă Insulina (1) →

Anatomia 3.0

Ceasul intern, ritmul Circadian

Lasă un comentariu

ÎNVĂȚĂM CĂ:

  1. Avem un ceas intern (ritm circadian) care ne ajută să ne adaptăm la schimbările de mediu. (nice!)
  2. Ciclurile circadiene joacă un rol proeminent în sănătate și boală. (ăă..ceasul..?!)
  3. Desincronizarea cu mediul, duce la anticiparea de către corp a unor diferite niveluri de stres. (iar stres!!)
  4. Prima masă din zi programează metabolismul pentru restul zilei. (pot să sar micul dejun?!!!)
  5. Corpul nostru simte trecerea săptămânilor și a sezoanelor. (și eu la fel..!)
  6. Factorii genetici ne pot dicta ritmul matinal sau nocturn. (știam eu ceva..)
  7. Avem nevoie de multă lumina dimineața și de puțina lumină seara. (asta e ceva nou?)

Ritmul circadian, sau anticiparea și adaptarea la schimbările de mediu

În fiecare dimineață, ne trezim într-o lume a stresului. O parte din tensiune este conștientă: grijile pentru copii, locul de muncă, relații, sau bani. Totuși, aceste legături emoționale sunt ușoare în comparație cu tensiunile fizice cu care ne confruntăm din momentul în care picioarele noastre ating podeaua. Să ne trezim dintr-un somn adânc este atât de dificil încât organismul nu lasă așa ceva la voia întâmplării și se pregătește pentru șoc cu un apel intern de trezire, pe care și l-a cizelat în timp, preț de câteva miliarde de ani alarmă.

Citește în continuare Ceasul intern, ritmul Circadian →

Anatomia 3.0

Vreau să fiu alcalin

5 comentarii

ÎNVĂȚĂM CĂ:

  1. Alcalinitatea este cel mai mare agent de detoxificare a organismului.
  2. Nivelul pH-ului măsoară cât de acid sau alcalin este ceva, substanța sau organism.
  3. Un pH de valoare 0 (zero) arată un mediu total acid, în timp ce un pH de 14, este complet alcalin. Un pH de 7 este neutru.
  4. Nivelul pH-ului variază în tot corpul nostru. Cel mai bine controlat este cel al sângelui, în jurul valorii de 7,4.
  5. Prin punerea în mișcare a sistemului limfatic, Sportul ajută la alcalinizarea organismului. (dar trebuie sa transpiram!)
  6. Un mediu urban toxic favorizează starea de aciditate a organismului. (hai la padure!!)
  7. Alimentele se pot împărţi în două mari categorii: alimente care produc reacţii acide în organism şi alimente care produc reacţii alcaline. (care-s alea?!!)
  8. Vegetalele cu frunze verzi sunt recunoscute ca fiind cele mai alcalinizante pentru corp. (green, green! yellow!!)
  9. Alimentele acide sunt inflamatoare şi formează mucozităţi în organism.

Încă de la începuturile preocupărilor mele legate de nutriție, mi-a atras atenția ideea de alcalinitate/aciditate a corpului. Știam că este bine să ai un corp alcalin, pentru ca un astfel de mediu este propice dezvoltării sănătoase a celulelor corpului nostru. Mai știam ca un corp acid duce la apariția cancerului. Nu poți sa nu fii sensibil la astfel de mesaje.

Îmi amintesc de articole în care se spunea ca alcalinitatea corpului poate fi influențata in principal de nutriția bazata pe fructe și legume, dar și de sport, o gândire pozitivă, iubire sau de o muzica potrivită.

Consecvent Corpului 3.0, acest articol este despre alcalinitatea adusă de ceea ce mâncam și de sport.

Citește în continuare Vreau să fiu alcalin →

Nutritia 3.0

De ce ne place să mâncăm?

Lasă un comentariu

ÎNVĂȚĂM CĂ:

  1. Lipsa nutrientilor din sânge poate genera senzația de foame (ce-s ăia nutrienți?!!).
  2. Alimentele dulci si bogate in grăsimi au un incontestabil efect senzorial, adică ne plac tare (asta stiam).
  3. Grăsimile au puterea de sațietate cea mai scăzută (ta-daaa!!!).
  4. Dietele cu densitate energetica redusa au un efect de sațietate mai ridicat (ceee?!!!!).
  5. Zahărul creează dependentă, în același fel în care și drogurile o fac (ooops!!).
  6. Percepțiile legate de gust sunt modificabile în funcție de experiența fiecăruia (pe bune?).
  7. Foamea poate fi si un răspuns reflex de tip Pavlovian. În cazul nostru acesta este asociat cu un loc, o stare (de stres sau de bucurie) sau un eveniment. Fapt ce poate fi inversat. (stiam eu!!)
  8. Mâncarea este Iubire…mai ales pentru mama. (asta-i ceva diferit!!)

Dar chiar așa, de ce mâncam?

De ce suntem sclavii poftelor și a stomacurilor ghiorăitoare?

Mă tot preocupă faptul că mâncarea înconjurătoare este, de fapt, cel mai mare dușman al oamenilor ce trăiesc aceste vremuri (nu discut celelalte pericole, care vin din zone precum politica, dezastre naturale, șamd).

Citește în continuare De ce ne place să mâncăm? →